Scena vieţii

Dacă lumea e o scenă
Şi pe ea un biet actor,
Chiar de-i trist în a lui trenă,
Pare un triumfător.

Pe scena lui bietul actor
E-atât de vesel, fericit,
În piesa lui e jucător,
Acasă poate-i chinuit.

Piesa e aşa de lungă
El abia îşi spune rolul
Stă plecat cam într-o dungă
Oare i-a sosit sorocul?

C-un efort să nu se piardă
Chiar în toiul unui act
Ca o lebădă ce-şi cântă
Fericită, fără trac,

Încă-un cântec, cel din urmă,
Cât de dulce-i şi frumos,
Nimeni nu putea să-l curmă;
E atâta de duios.